Muzeul Ţării Crişurilor va găzdui una din cele mai valoroase şi spectaculoase expoziţii din ultimii ani, Aurul şi argintul antic al României, timp de o lună şi jumătate, în sălile de expoziţii temporare de la Palatul baroc (B-dul Dacia nr.1-3), începînd cu data de 16 iulie 2014.



Iniţiativa aparţine Muzeului Naţional de Istorie a României căruia i s-au alăturat 31 de instituţii muzeale din ţară, între care şi muzeul orădean. Prima expoziţie a avut loc în 2013, la Bucureşti, unde s-a bucurat de un succes remarcabil, aceasta urmînd să fie itinerată în cel puţin 12 oraşe din ţară.

Aurul şi argintul antic al României reuneşte 1004 piese arheologice reprezentative, din aur şi argint, care ilustrează o perioadă de peste 6000 de ani (4500 î. Ch. – sec. VII d. Ch.), cuprinsă între Neo-Eneolitic şi Antichitatea Tîrzie. Obiectele prezentate, încărcate de semnificaţii şi istorie, au fost descoperite pe teritoriul României, multe din ele provenind din săpături arheologice.

Mărturie pentru veleităţile artistice şi îndemânarea orfevrilor de altădată sau pentru complexitatea soluţiilor tehnologice folosite pot sta piesele din inventarele ansamblurilor princiare getice (Craiova, Cucuteni-Băiceni, Poiana Coţofeneşti, Agighiol sau Peretu), diversitatea şi bogăţia de forme a orfevrăriei dacice (brăţările polispiralice de aur descoperite în zona cetăţii de la Sarmizegetusa Regia sau tezaure precum cele de la Sîncrăieni, Peteni, Drăgeşti, Tăşad, Sacalasău, Rociu, Bălăneşti etc.) şi, nu în ultimul rînd, inventarele funerare şi tezaurele Evului Mediu Timpuriu sau Antichităţii Tîrzii, Pietroasa, Apahida, Cluj-Someşeni sau Histria”.

Intre piesele incluse sînt şi descoperiri din Bihor, podoabe şi monede de argint provenind din tezaurele de la Drăgeşti, Tăşad, Oradea-Sere, Sacalasău Nou, datînd din secolele II î. Ch.-I d.Ch., precum şi vasele romano-bizantine de la Tăuteni (sec. IV-V).