Defileul Crisului Repede: aceasta pagina prezinta o scurta descriere a obiectivului turistic Defileul Crisului Repede, adaugat pe hvp in categoria Chei si Defilee, zona turistica Crisana, in judetul Bihor, localitatea Vadul Crisului Vadu crisului jud Bihor Impreuna cu Codru – Moma si Zarand, Muntii Padurea Craiului constituie bordura vestica a Muntilor Apuseni. Aflandu-se in imediata apropiere a soselei nationale dintre Cluj si Oradea si fiind strabatut de o importanta artera de cale ferata internationala, Defileul Crisului Repede si imprejurimile sale constituie una dintre regiunile cele mai usor accesibile din tara noastra si in acelasi timp un important punct turistic.

Zona Defileul Crisului Repede, se bucura de o oarecare notorietate in literatura de specialitate: arheologica, istorica, etnografica. Defileul Crisului Repede si Pestera de la Vadu Crisului dobandesc statutul de rezervatie naturala. Rezervatia este cuprinsa intre localitatile Suncuius si Vadu Crisului, pe o lungime de 3 km, de-o parte si alta a Crisului Repede.

Frumusetea zonei este data de pitorescul defileului sculptat in calcare de Crisul Repede, de pesterile din defileu valorificate turistic de mai bine de un secol, in care sa-u descoperit urme de locuire umana neolitice, de frumusetea portului popular si a obiceiurilor traditionale, de caracterul de unicat nu numai in spatiul romanesc a ceramicii albe, produse in localitatea Vadu Crisului de secole.

Muntii Padurea Craiului sunt alcatuiti preponderent din calcare triasice, jurasice si cretacice intalnite la zi in defileul sculptat de Crisul Repede.

Relieful Defileului Crisului Repede este variat si totodata creaza o nota de pitoresc.

Defileul Crisului Repede se incadreaza biogeografic in regiunea holartica, sub regiunea huro-siberiana, provincia dacica, cu o flora si fauna central europeana. Provinciile floristice limitrofe ca: moesica, submediteraneeana, pontica si chiar mai indepartate sunt intr-un necontenit schimb de elemente floristice cu provincia dacica.

In cadrul Defileului Crisului Repede, in functie de conditiile de relief, clima, soluri si litologie intalnim urmatoarele asociatii vegetale:paduri de fag,paduri amestecate de gorun, cer, fag,pasuni si fanate naturale,vegetatia luncilor si a vailor.

Vegetatia luncilor si vailor – este reprezentata prin asociatii de salcete, rachitisuri, plopi, dispuse in lungul vaii Crisului Repede.

In apele Crisului Repede traiesc numeroase specii de pesti: mreana, lostrita, lipanul, porcusorul, crisana, ca si sarpele de apa, tiparul.

Asezari omenesti

Teritoriul pe care astazi il numim defileul Crisul Repede a oferit din cele mai vechi timpuri conditii prielnice pentru formarea de asezari omenesti. Urmele omului din paleolitic, gasite in pestera de la Vadu Crisului, confirma continuarea activitatii umane si vechimea unor localitati inca dinaintea consemnarii lor in documentele scrise.

Zona Crisului Repede a reprezentat centrul voievodatului lui Menumorut, care, dupa cum arata Anonimus, se intindea de la Somes la Mures, avand centrul la Biharea. Documentele scrise mentioneaza in 1213 satul Birtin, in 1256 Vadu Crisului, iar in 1291 Borodul. Documentele se inmultesc in secolele urmatoare, astfel in 1306 se vorbeste de cetatea Sinteu, iar la sfarsitul secolului de Borozel, Cornitel si Valea Mare.