Muzeul National Al Carpatilor Rasariteni: aceasta pagina prezinta o scurta descriere a obiectivului turistic Muzeul National Al Carpatilor Rasariteni, adaugat pe hvp in categoria Muzeu, zona turistica Tinutul Secuiesc, in judetul Covasna, localitatea Covasna Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (MNCR) şi-a deschis porţile noii clădiri către publicul larg în anul 2006. Este subordonat direct Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional .Din anul 1999 şi până în prezent instituţia şi-a concentrat eforturile pe cercetarea şi salvarea, conservarea şi valorificarea patrimoniului material şi imaterial, mobil şi imobil, atât a celui local cât şi a patrimoniului din întreg arealul Carpaţilor Răsăriteni.
Muzeul a realizat numeroase proiecte culturale, pe cont propriu sau în colaborare cu alte instituţii culturale din ţară şi străinătate, dintre care putem aminti: cercetările arheologice de la Covasna – „Cetatea Zânelor”; cercetările arheologice de la Olteni – „Cariera de Nisip” (jud. Covasna); cercetările arheologice de la Păuleni Ciuc-Ciomortan – „Dâmbul Cetăţii” (jud. Harghita); cercetările arheologice de la Băile Figa (jud. Bistriţa-Năsăud); cercetări etnografice în judeţele Covasna, Harghita, Braşov, Bistriţa-Năsăud; cercetări etno-arheologice în Carpaţii Răsăriteni, cu privire la exploatarea preindustrială a sării; cercetări istorico-documentare privind învăţământul confesional ortodox, viaţa şi activitatea unor personalităţi din zona Covasna-Harghita.
Datorită spaţiilor de expunere reduse, muzeul îşi concentrează eforturile pe realizarea de expoziţii temporare, asigurând însă astfel o diversitate continuă în oferta culturală a zonei, tematicile abordate fiind mereu diferite, inovatoare şi captivante. Cele mai importante expoziţii realizate de MNCR: expoziţia de arheologie „Noi descoperiri în sud-estul Transilvaniei” (2003); expoziţia multidisciplinară „Sarea, Timpul şi Omul” (2006 – itinerată în prezent); expoziţia de etnografie „Povestea târgului” (2008 - 2009), expoziţia de arheologie „Dacii din Curbura Carpaţilor”(2009), expoziţie de pictură “Portrete”.
Începând cu anul 2007 se organizează cercuri de etnografie, cercuri de arheologie, cercuri de creaţie , expoziţii ale micilor creatori , în cadrul Cercului de Creaţie şi Modernitate, adresat copiilor cu vârste cuprinse între 7-14 ani. Acest proiect este cofinanţat de către Consiliul Judeţean Covasna .
În anul 2009 , Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni a organizat, în colaborare cu Asociaţia Cultural –Ştiinţifică Carpaţii Răsăriteni, o tabără de arheologie experimentală adresată copiilor din ciclul gimnazial şi liceal . Această tabără s-a desfăşurat la situl de la Dâmbul Cetăţii ,la Păuleni-Ciuc Ciomortan, judeţul Harghita.Tabăra a fost co-finanţată de către Administraţia Fondului Cultural Naţional şi s-a desfăşurat în perioada 9-30 august 2009
Expoziţia “ Tabăra de Arheologie Experimentala Păuleni-Ciuc Ciomortan”
martie-iunie 2010.
-atelier de modelaj lut, vizionare film de prezentare tabăra.
Noua noatra expozitie , amenajata la stadarde europene:
Expoziţia de arheologie - Aşezarea preistorică Păuleni-Ciuc "Dâmbul Cetăţii”

Situl arheologic se află în apropierea satului Şoimeni, comuna Păuleni-Ciuc, judeţul Harghita, în locul numit de localnici Dâmbul Cetăţii.
Primele informaţii despre situl de la Dâmbul Cetăţii datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea. În perioada interbelică, arheologul Al. Ferenczi includea situl în repertoriul cetăţilor dacice din Transilvania. În a doua jumătate a secolului al XX-lea, arheologul dr. Zoltán Székely efectua primele săpături arheologice.
Începând cu anul 1999, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni a reluat cercetările arheologice de la Dâmbul Cetăţii, aducând informaţii preţioase pentru cunoaşterea culturilor preistorice Cucuteni-Ariuşd-Tripolie (mil. V-IV î. Hr.), Bodrogkeresztùr (mil. IV-III î. Hr.), Coţofeni (mil. III î. Hr.), Costişa (mil. III-II î. Hr.) şi Wietenberg (mil. II î. Hr.), care au cuprins şi zona Carpaţilor Răsăriteni.
Expoziţia prezintă vestigii arheologice, reconstituiri ale unor locuinţe, complexe rituale, vetre de foc, cuptoare de ars ceramica şi un profil stratigrafic al sitului arheologic, cu explicaţii privind specificul culturilor din care provin acestea.