Pestera Ialomitei: aceasta pagina prezinta o scurta descriere a obiectivului turistic
Pestera Ialomitei, adaugat pe hvp in categoria Pesteri, zona turistica Muntenia, in judetul Dambovita, localitatea Fieni
Pestera Ialomitei Descriere
Pestera Ialomitei este situata in Muntii Bucegi, pe aria administrativa a localitatii Moroeni, judetul Dambovita. Muntii Bucegi sunt cunoscuti pentru peisajele unice si pajistile alpine favorizate de factorii climatici ce au determinat schimbari masive ale rocilor.
Amplasata pe morena frontala a Ialomitei, pestera are un singur nivel de aproximativ 480 metri si este disponibila turistilor pana in punctul numit Altarul. De asemenea, gura pesterii are o forma de semielipsa ce face posibil accesul in sali si in galerii. Prima sala a pesterii poarta numele de Mihnea Voda si are o lungime de 115 metri. Aceasta este traversata de un parau subteran ce se varsa in Ialomita. Galeria Pasaj are o lungime de 20 metri si se afla langa salile Decebal si Sfanta Maria. Sala Decebal are forma de dom, iar Grota Sfanta Maria a fost denumita dupa o stalacmita ce are forma statuii sfintei. Sala Ursilor este cea mai mare cavitate a pesterii. Lipsita de apa, in incinta acesteia s-au descoperit fosile ale ursului cavernelor vechi de 10.000 ani. Sala Ursilor este deschiderea Galeriei numita Fundul Pesterii. Aici veti putea admira stalpii ce leaga bolta de sol. Vizitati si Galeria Apelor lunga de 75 metri si in care curge de altfel paraul pesterii. Galeria La Raspantie este un loc unde se afla doua ochiuri de apa, numit La Lacuri. Aici Lacul cel Mare seaca de obicei in timpul verii. Punctul La Altar al pesterii este practic terminalul. Acesta a fost numit in urma stalactitelor pozitionate in asa fel incat infatiseaza un altar.
Exploararea Pesterii Ialomita a fost facuta intre anii 1950-1956 de catre cercetatorii Institutului de Speologie Emil Racovita si de echipa Casei Centrale a Armatei. Aflata la 1660 metri altitudine, in fata pesterii veti gasi Manastirea Ialomitei ce dateaza din secolul al XVI-lea si a fost ctitorita de Mihnea cel Rau. Confesiunea manastirii este ortodoxa si are hramul Sf. Apostoli Petru si Pavel. Aceasta este construita din lemn, cu doua turle, una pe naos si cealalta pe pronaos. Ferestrele pronaosului sunt pictate si le infatiseaza pe Sf. Maria si Sf. Paraschiva. Manastirea a deservit ca loc de reculegere pentru sihastrii si a fost incendiata de mai multe ori, ultima restaurare fiind facuta in 1993.