Muzeul national al Politiei Romane: aceasta pagina prezinta o scurta descriere a obiectivului turistic Muzeul national al Politiei Romane, adaugat pe hvp in categoria Muzeu, zona turistica Muntenia, in judetul Dambovita, localitatea Targoviste Calea Domneasca nr. 187

    A fost inaugurat la 7 iulie 2000 in fosta casa a coconilor ridicata de Constantin Brâncoveanu pentru fii sai.
    Ideea infiintarii unui Muzeu al Politiei Române la Târgoviste oras cu insemnate repere istorice s-a nascut in anul 1998, când o delegatie a I.P.A. Regiunea Dâmbovita, impreuna cu colegi din regiunile Brasov si Timis, cu asistentul secretarului general si cu trezorierul national au efectuat o vizita in Ungaria.
    Printre obiectivele vizitate s-a numarat si Muzeul Politiei Maghiare, cu rol de liant intre comunitate si politisti. De aici a venit ideea infiintarii unui muzeu similar si in tara noastra.
     inca de la inceput au fost alaturi si s-au aliat initiativei presedintele Sectiei Nationale, membrii Comitetului Executiv National, precum si conducerea Inspectoratului de Politie al Judetului Dâmbovita, cu sprijinul carora s-au inceput primele pregatiri.
     Ca urmare a acestor demersuri, Consiliul Judetean Dâmbovita a hotarât concesionarea, catre I.P.A. Sectia Româna pe termen de 50 de ani, a unui imobil situat in Târgoviste, pe Calea Domneasca, nr. 187. Cladirea monument istoric important, a necesitat consolidari, tencuieli interioare si exterioare, reamenajarea spatiiler interioare, inlocuirea usilor si a ferestrelor degradate, precum si amenajarea spatiului aferent din exteriorul cladirii.
     Astfel, la 7 iulie 2000, intr-o atmosfera de mare sarbatoare si-a deschis portile publicului larg Muzeul National al Politiei Române singurul muzeu cu acest profil din tara noastra.
tinem sa subliniem contributia specialistilor Ministerului Culturii si ai Oficiului National al Monumentelor Istorice precum si ai Muzeului Militar National care au sprijinit moral si material realizarea acestei idei.
     
    Muzeul National al Politiei Române a fost amenajat intr-o cladire cu mare valoare artistica si istorica, refacuta in stil neoclasic intre anii 1867 si 1893.     
     Cladirea in stil neoclasic a fost refacuta in secolul al XIX-lea.
     Expozitia incepe din 1821, moment in care Tudor Vladimirescu pune bazele primului serviciu de ordine publica, alcatuit din garzile pandurilor, continua cu fondarea in 1848 a "Garzii Municipale".
     Exista documente de legislatie purtând semnaturi ale domitorilor, uniforme, insemne de grad, carti, publicatii, periodice, albume, drapele, lucrari de arta cu tematica adecvata, arme de foc si albe.
     "Casa Coconilor" era o casa cu parter inalt, cu foisor, intrarea fiind prin acest foisor, dar dintr- o laterala. Cladirea era acoperita cu sindrila in patru ape.
     Din stapânirea domneasca, "Casa coconilor" a ajuns catre sfârsitul secolului al XVII-lea in cea a lui Scarlat Hiotu, apoi a fiului acestuia Nicolae Hiotu care a lasat-o mostenire sotiei dupa ce a decedat. Asa cum aflam din catagrafia din 1829, Nae Hiotu traia la Bucuresti, dar avea 2 case in Târgoviste si in Bucuresti. Casa din Târgoviste era folosita exclusiv pentru scoala si probabil era locuita de dascalul Rafail (intre 1821-1832).

     La aceasta scoala se presupune ca ar fi invatat si marele poet Grigore Alexandrescu. Cum arata pe atunci casa lui Nae Hiotu putem vedea din desenul lui Mircea Bodeanski. El a facut acest desen ce prezinta reconstituirea "Casei Coconilor" combinând doua fotografii facute de catre Szathmary una realizata din Turnul Chindiei, iar cealalta reprezentând Poarta Deal Dupa scoala aici va functiona Ocârmuirea judetului (la data introducerii Regulamentului Organic) dupa care, de la familia Hiotu va trece in stapânirea unui inginer topometru austriac I. Kulle stabilit in Târgoviste, autor al unei ridicari topografice a orasului.
     Cu ocazia construirii Prefecturii, la sfârsitul secolului al XlX-lea, casa va fi modificata in forma actuala. Planul cladirii este de forma patrata, având doua nivele. La parter exista trei camere pe laturile de vest si sud. La etaj este un hol lung cât toata cladirea si câte trei incaperi pe fiecare latura, unde s-a amenajat expozitia de baza a muzeului.
     Beciul, având o structura specifica epocii brâncovenesti, a ramas intact din timpul domnitorului. Are o forma patrata, fiind impartit in patru compartimente boltite cu calote sferice pe pandantivi, dispuse in jurul unui stâlp central din piatra, cu sectiunea circulara, pe care se descarca patru arce dublouri. Lumina zilei patrunde prin patru ferestre mici dispuse pe laturile de nord si est.
     Atât aceste beciuri cât si cele aflate in apropiere, asemanatoare ca structura, dar care au apartinut caselor spatarului Mihail Cantacuzino, au pastrat arhivele unor cladiri administrative de la sfârsitul secolului al XlX-lea. in ultima perioada in aceasta cladire a functionat Directia Judeteana de Munca si Protectie Sociala Dâmbovita. Când acestia s-au mutat intr-un sediu nou, fosta "Casa a Coconilor" a fost lasata in paragina, chiar daca este monument istoric si necesita lucrari specifice de conservare cât mai urgente.

    Muzeul National al Politiei Române a fost amenajat intr-o cladire cu mare valoare artistica si istorica, refacuta in stil neoclasic intre anii 1867 si 1893.
    "Casa Coconilor" era o casa cu parter inalt, cu foisor, intrarea fiind prin acest foisor, dar dintr- o laterala. Cladirea era acoperita cu sindrila in patru ape.
     Din stapânirea domneasca, "Casa coconilor" a ajuns catre sfârsitul secolului al XVII-lea in cea a lui Scarlat Hiotu, apoi a fiului acestuia Nicolae Hiotu care a lasat-o mostenire sotiei dupa ce a decedat. Asa cum aflam din catagrafia din 1829, Nae Hiotu traia la Bucuresti, dar avea 2 case in Târgoviste si in Bucuresti. Casa din Târgoviste era folosita exclusiv pentru scoala si probabil era locuita de dascalul Rafail (intre 1821-1832).
     La aceasta scoala se presupune ca ar fi invatat si marele poet Grigore Alexandrescu. Cum arata pe atunci casa lui Nae Hiotu putem vedea din desenul lui Mircea Bodeanski. El a facut acest desen ce prezinta reconstituirea "Casei Coconilor" combinând doua fotografii facute de catre Szathmary una realizata din Turnul Chindiei, iar cealalta reprezentând Poarta Deal Dupa scoala aici va functiona Ocârmuirea judetului (la data introducerii Regulamentului Organic) dupa care, de la familia Hiotu va trece in stapânirea unui inginer topometru austriac I. Kulle stabilit in Târgoviste, autor al unei ridicari topografice a orasului.
     Cu ocazia construirii Prefecturii, la sfârsitul secolului al XlX-lea, casa va fi modificata in forma actuala. Planul cladirii este de forma patrata, având doua nivele. La parter exista trei camere pe laturile de vest si sud. La etaj este un hol lung cât toata cladirea si câte trei incaperi pe fiecare latura, unde s-a amenajat expozitia de baza a muzeului.
     Beciul, având o structura specifica epocii brâncovenesti, a ramas intact din timpul domnitorului. Are o forma patrata, fiind impartit in patru compartimente boltite cu calote sferice pe pandantivi, dispuse in jurul unui stâlp central din piatra, cu sectiunea circulara, pe care se descarca patru arce dublouri. Lumina zilei patrunde prin patru ferestre mici dispuse pe laturile de nord si est.
     Atât aceste beciuri cât si cele aflate in apropiere, asemanatoare ca structura, dar care au apartinut caselor spatarului Mihail Cantacuzino, au pastrat arhivele unor cladiri administrative de la sfârsitul secolului al XlX-lea. in ultima perioada in aceasta cladire a functionat Directia Judeteana de Munca si Protectie Sociala Dâmbovita. Când acestia s-au mutat intr-un sediu nou, fosta "Casa a Coconilor" a fost lasata in paragina, chiar daca este monument istoric si necesita lucrari specifice de conservare cât mai urgente.
     Ideea infiintarii unui Muzeu al Politiei Române la Târgoviste oras cu insemnate repere istorice s-a nascut in anul 1998, când o delegatie a I.P.A. Regiunea Dâmbovita, impreuna cu colegi din regiunile Brasov si Timis, cu asistentul secretarului general si cu trezorierul national au efectuat o vizita in Ungaria.
    Printre obiectivele vizitate s-a numarat si Muzeul Politiei Maghiare, cu rol de liant intre comunitate si politisti. De aici a venit ideea infiintarii unui muzeu similar si in tara noastra.
     inca de la inceput au fost alaturi si s-au aliat initiativei presedintele Sectiei Nationale, membrii Comitetului Executiv National, precum si conducerea Inspectoratului de Politie al Judetului Dâmbovita, cu sprijinul carora s-au inceput primele pregatiri.
     Ca urmare a acestor demersuri, Consiliul Judetean Dâmbovita a hotarât concesionarea, catre I.P.A. Sectia Româna pe termen de 50 de ani, a unui imobil situat in Târgoviste, pe Calea Domneasca, nr. 187. Cladirea monument istoric important, a necesitat consolidari, tencuieli interioare si exterioare, reamenajarea spatiiler interioare, inlocuirea usilor si a ferestrelor degradate, precum si amenajarea spatiului aferent din exteriorul cladirii.
     Astfel, la 7 iulie 2000, intr-o atmosfera de mare sarbatoare si-a deschis portile publicului larg Muzeul National al Politiei Române singurul muzeu cu acest profil din tara noastra.
     Deschiderea oficiala a fost realizata la data de 7 iulie 2000, intr-o atmosfera de mare sarbatoare, in prezenta ministrului de interne si a numeroase personalitati.
     tinem sa subliniem contributia specialistilor Ministerului Culturii si ai Oficiului National al Monumentelor Istorice precum si ai Muzeului Militar National care au sprijinit moral si material realizarea acestei idei.
     Politia este o institutie importanta a statului contemporan, având insa adânci radacini in istorie, pentru ca a aparut inca din perioada primei organizari statale. Politia s-a dezvoltat in mod continuu si a devenit in epoca renasterii institutia principala in asigurarea ordinii interne in mai toate tarile.
     Prima sala incepe prezentarea Agiei prima institutie politieneasca consemnata de documentele istoriei, care avea obligatia de a asigura ordinea, linistea si curatenia oraselor lasi si Bucuresti. Fiind o institutie importanta a statului feudal din cele doua tari, in fruntea Agiei s-au aflat personalitati de seama, precum Neagoe Basarab, Mihai Viteazul, Matei Basarab si Constantin Brâncoveanu. Sub ordinele Agiei se aflau importante efective militare care participau la apararea tarii.
     Steagul Agiei din 1822, inmânat de domnitorul Grigorie Dimitrie Ghica Marelui Aga Mihaita Filipescu se afla acum la Muzeul Militar National din Bucuresti.
     Prin Regulamentele Organice s-au infiintat primele organe de ordine ce vor purta numele de politie.
    Intre formatiunile militare aflate in subordlnea Agiei ce au activat in sec. al XVIII-lea pe teritoriul capitalei au fost si Arnautii. Acestia purtau uniforme impodobite cu motive orientale si erau dotati cu arme de foc.
     Prin Regulamentele Organice s-au infiintat primele formatiuni de paza si ordine cu organizare interna ce vor purta numele de Politie. in anul 1850, domnitorul Barbu stirbei a reorganizat institutia dorobanteasca.
     Inspirata dupa modelul politiei statului francez, politia româna a avut un rol important in realizarea Unirii din ianuarie 1859, in infaptuirea reformelor social- economice de catre Cuza si mai ales in timpul razboiului de independenta.
    Dupa obtinerea recunoasterii dublei sale alegeri pe plan international, domnitorul Alexandru loan Cuza, in cadrul preocuparilor sale de modernizare a tarii, a acordat o atentie deosebita si activitatii Politiei Române. Inspirându-se din experienta tarilor democratice din Apusul Europei, Cuza a incercat sa adapteze organele administratiei de stat si cele politienesti cu nivelul cerintelor vremii.
     La 4 noiembrie 1860 se aproba Legea organizarii Politiei, iar din 1861, Ministerul Treburilor din Launtru a luat denumirea de Ministerul de Interne.
     in sala a doua este prezentata perioada interbelica, o perioada infloritoare pentru Politia româna. Directiunea Generala a Politiei era organul coordonator si de directiva al muncii informative a serviciilor politienesti din intreaga tara.
     Prin Legea de organizare a Politiei din1929 se stabileste o distinctie clara intre Politia Urbana, formata si executata in orase de catre organele Politiei Generale a Statului, din cadrul carora facea parte si Inspectoratul Gardienilor Publici si Politia Rurala, ce se realiza in mediul rural prin Inspectoratul General al Jandarmeriei.
     Urmatoarea sala este destinata Politiei comuniste, numita militie dupa modelul sovietic. Militia a fost infiintata in anul 1949 având drept scop mentinerea ordinii publice pe teritoriul tarii, asigurarea muncii pasnice, securitatii personale a cetatenilor si apararea bunurilor statului si ale poporului.

    Bustul din bronz si câteva obiecte personale care au apartinut celui mai mare criminalist român, generalul Dumitru Ceacanica isi gasesc locul in sala dedicata.

    Colt dedicat general Ion Anghelescu, Directorul Institutului de Crimalistica din Bucuresti, doctor in criminalistica, primul politist român care a lucrat cu poligraful, autor a numeroase articole si lucrari publicate atât in tara cât si in strainatate.

     Sala a patra este dedicata Politiei contemporane. Dupa Revolutia din decembrie 1989, se va reinfiinta Politia Româna, in aceasta sala fiind prezentate toate aspectele privind pregatirea profesionala, dotarea tehnica, dar si aspecte din categoriile de misiuni incredintate politistilor.

     Colt dedicat institutiilor de invatamânt ale Ministerului de Interne din România: Academia "Alexandru loan Cuza'de la Bucuresti, scoala de Agenti de Politie "Vasile Lascar"de la Câmpina, scoala de Pregatire si Perfectionare "D. Golescu" de la Slatina si scoala de Dresaj de la Sibiu.
     in toamna anului 2002, Politia Româna a fost demilitarizata, gradele militare fiind inlocuite cu grade profesionale, schimbându-se si uniformele politistilor.

    Ultimele doua sali sunt dedicate Asociatiei Internationale a Politistilor (I.P.A.). Deschisa politistilor din intreaga lume, indiferent de rasa, culoare, rang, sex, religie si limba, International Police Association este cea mai importanta organizatie internationala cu acest profil din lume, având sectii nationale in peste 60 de tari. International Police Association s-a infiintat la 1 ianuarie 1950, primul membru fiind de fapt si fondatorul acesteia Arthur Troop, un sergent de politie din Marea Britanie. "SERVO PER AMIKECO" (Servicii prin prietenie) este motto-ul oficial al asociatiei, deoarece asociatia promoveaza in special relatiile de prietenie intre politistii din diferite tari.
     Cu ocazia celei de-a 27-a Conferinte a Consiliului Executiv International al I.P.A., care a avut loc in octombrie 1996 la Brisbane Australia, Sectia Româna a fost afiliata cu drepturi depline.
   in sala a cincea sunt expuse caschete si uniforme de la alte politii din intreaga lume. Foarte multe din aceste obiecte fiind donate de dl. gen. LazarCârjan.
    Sigla I.P.A. a fost realizata de Arthur Troop. De pe cascheta de politist a imprumutat steaua simbol universal. in interiorul stelei a introdus un glob terestru reprezentând cooperarea si prietenia dintre politistii intregii lumi. Dedesupt a scris moto-ul asociatiei "Servo per amikeco", iar pe margini a adaugat lauri simbol al pacii.
     in ultima sala gasim plachete si fanioane realiyate cu diverse ocazii internationale ale Asociatiei Internationale a Politistilor, fotografii cu primele contingente de politisti români care au asigurat pacea, luptând sub drapelul O.N.U. in diferite zone ale Europei.

     
     
Program:
    Luni - inchis
    Marti - Duminica - 9.00 - 17.00
Pret:
    - intreg - 2 lei
    - redus - 1 leu