Muzeul Judetean Gorj : aceasta pagina prezinta o scurta descriere a obiectivului turistic Muzeul Judetean Gorj , adaugat pe hvp in categoria Muzeu, zona turistica Oltenia, in judetul Gorj, localitatea Targu Jiu Muzeul Gorjului a luat nastere în orasul de pe Jiu, la sfarsitul secolului al XIX-lea gratie unor oameni iubitori de cultura, al caror scop era ridicarea spiritualitatii gorjene. Institutia se numara printre primele muzee din tara si isi are originea în preocuparile istorice ale aceluia care este fondatorul sau, institutorul Alexandru Stefulescu (1856-1910), care în 1893 a intemeiat o colectie istorica si arheologica, a scolii primare de baieti din Targu-Jiu, unde functiona ca invatator si director. Pasionat de istorie, de trecutul acestui judet numit pe buna dreptate istoric si pitoresc, Alexandru Stefulescu a strans in jurul sau oameni de cultura, care l-au ajutat si sustinut în initiativele sale precum profesorul Iuliu Moisil, inginerul Aurel Diaconovici si artistul plastic Vitold Rola Piekarski. Colectiile particulare ale acestuia s-au adaugat colectiei Stefulescu, ce a constituit de fapt nucleul muzeului. „Intemeiatu-s-a astazi 16 iulie 1894 acest muzeu, spune actul de constituire în care vor gasi toti, carora le este scump neamul nostru romanesc, trecutul istoric, etnografic, flora, fauna si trecutul preistoric al Gorjului”. Pentru amenajarea expozitiei muzeale au fost puse la dispozitie doua incaperi mari de la parterul Palatului Administrativ (construit între 1870-1875). Dupa doi ani de la intemeiere colectiile tinerei institutii vor fi mutate în cladirea Gimnaziului (casele lui Codin Crasnaru din strada Unirii), iar în 1898 muzeul si-a gasit spatiu in cladirea noua a Gimnaziului Tudor Vladimirescu, in sala cea mare a etajului.

In aprilie 1896 a aparut buletinul Publicatiunile Muzeului Judetean al Gorjului, tiparitura care s-a oprit la primul numar. Odata cu inceputul secolului al XX-lea grupul principalilor animatori ai muzeului s-a destramat, în 1910 stingandu-se din viata Alexandru Stefulescu.

Muzeul n-a disparut, anii razboiului i-au pus insa in pericol existenta, o parte din colectie fiind instrainata sau distrusa.

Dupa razboi, piesele istorice ramase vor fi reorganizate intr-o expozitie la Liceul Tudor Vladimirescu. In 1925 din initiativa Ligii femeilor din Gorj si a presedintei acesteia Aretia Tatarescu, va fi deschisa o campanie de strangere de fonduri pentru construirea unei cladiri destinata muzeului, proiect incredintat arhitectului Iulius Doppelreiter, intocmit dup? arhitectura culei Crasnaru din Groterea Gorj si ridicat în Gradina Publica a orasului Targu-Jiu. Noul muzeu va fi inaugurat la 5 septembrie 1926 si va functiona aici pana în 1954, cand datorita spatiului insuficient pentru colectii, muzeul s-a mutat într-un imobil nationalizat (casele avocatului Bicescu) de pe strada Tudor Vladimirescu, nr. 73. Catre finele anului 1974 muzeului i s-a gasit o noua cladire, care sa-i gazduiasca tot mai numeroasa colectie, respectiv cea a fostului Palat Administrativ din str. Grivitei (azi Geneva) nr.8, local unde si debutase ca institutie in 1894.

Din 1975 aici s-a reorganizat pe baze stiintifice noua expozitie de istorie si arheologie precum si una de arte plastice.

În 1990, sectia de arte plastice a fost mutata intr-un sediu nou, situat pe bulevardul Brancusi, langa Gradina Publica (fosta resedinta Ceausescu). Aceasta a primit denumirea de Constantin Brancusi.

In 1996, sectia de istorie si arheologie a Muzeului Judetean Gorj si-a luat numele lui Alexandru Stefulescu, parintele istoriei Gorjului. In subordonarea acestei institutii se afla: Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtisoara, unde a fost mutata sectia de etnografie, care din 2002 si-a imbogatit patrimoniul prin stramutarea Complexului Gheorghe Tatarescu aici, casele memoriale: Constantin Brancusi din satul Hobita, comuna Pestisani, Ecaterina Teodoroiu din Targu-Jiu, Tudor Vladimirescu din comuna Vladimir si Ion Popescu-Voitesti, comuna Balanesti precum si pestera de Polovragi.