Muntii Godeanu Retezat: aceasta pagina prezinta o scurta descriere a obiectivului turistic Muntii Godeanu Retezat, adaugat pe hvp in categoria Statiuni Montane, zona turistica Muntii Apuseni, in judetul Mehedinti, localitatea Godeanu Godeanu

Grupa Retezat-Godeanu, al carui nume este dat de Muntii Retezat si Muntii Godeanu, cele mai maiestoase masive montane ale grupei, se afla in vestul Carpatilor Meridionali, intre raurile Jiu si Strei la est si Culoarul Timis-Cerna la vest. La nord, Culoarul Bistrei ii desparte de Muntii Poiana Rusca, iar la sud intra efectiv in contact cu Podisul Mehedinti si Subcarpatii Olteniei.

Grupa Retezat-Godeanu are un relief glaciar bine dezvoltat, cu circuri, tauri si vai glaciare maiestoase, oferind o varietate petrografica a grupei ce consta din sisturi cristaline (predominant), granit, calcare (mai ales in sud-vest) si conglomerate. Grupa Retezat-Godeanu cuprinde sase subgrupe montane (denumite munti) si trei masive montane (denumite masive):

• Muntii Retezat, localizati in partea nord-estica a grupei, cu altitudini de peste 2.500 m, avand in Varful Peleaga cel mai inalt varf al Retezatului si al intregii grupe cu 2509 m;


• Muntii Godeanu, in partea centrala a grupei, se inalta la altitudini de peste 2.200 m, cu cel mai inalt punct in Varful Gugu, 2291 m;


• Muntii Tarcu, situati in partea nord-vestica, cu altitudini de peste 2.100 m, avand in Varful Caleanu, cu 2.196 m cel mai inalt varf al sau;


• Muntii Valcan, se gasesc in partea de sud-est a grupei, avand in Varful Oslea cel mai inalt varf al lor, cu 1946 m;


• Muntii Cernei, predominant alcatuiti din roci calcaroase, se gasesc in partea de sud-vest a grupei, avand ca cel mai inalt varf al lor, cu 1928 m, Varful Dobrii;


• Muntii Mehedinti, alcatuiti de asemenea din calcare, cu altitudini mai mici, se gasesc in sud-vest, dar la est de Muntii Cernei, avand cea mai inalta culme a lor inVarful lui Stan cu 1466 m.

• Masivul Muntele Mic, intre Muntii Tarcu, Muntii Godeanu si Muntii Retezat, cu cel mai inalt varf, 1802 m, Varful Muntele Mic,


• Masivul Tulisa, la vestul Muntilor Retezat, cu cel mai inalt varf, de 1792 m, Varful Tulisa si


• Muntii Piule-Iorgovanu, la vestul Muntilor Retezat, cu cel mai inalt varf, 2081 m, Varful Piule.

Diferentierea climatica determina existenta unor etaje de vegetatie bine exprimate. Etajul padurilor de foioase reprezentat prin fagete pure, amestecuri de fag, gorun, tei, izolat palcuri de stejar pufos, paduri de fag in amestec de molid si brad, etajul molidului reprezentat pe versantii nordici, etajul subalpin reprezentat prin jnepenisuri, pajisti si tufarisuri si etajul alpin propriu – zis reprezentat prin tufarisuri pitice. Alte elemente caracteristice sunt alunul turcesc (Muntii Mehedinti), tufarisurile xerotermofile.

Fauna este reprezentata prin capra neagra, lastunul mare sudic, presura barboasa, ciocarlia urecheata (Muntii Tarcu), vipera cu corn, broasca testoasa de uscat, fluturi.

Rezervatii: Parcul National Retezat (relief, flora, fauna), pestera ocrotita - Closani, flora si fauna - Domogled (Muntii Mehedinti), parc dendrologic - Simeria (Depresiunea Hategului).

La sud de Valea Lapusnicului, pe unde altadata se scurgea cel mai lung ghetar din Carpatii romanesti (13 km lungime, 300 m grosime), se afla asa-numitul Retezat Mic, alcatuit preponderent din calcare. Aici se afla paradisul pesterilor (Pestera Ursoaicei, Pestera lui Zeicu, Dalma cu Brazi, Pestera cu Cuie), avenelor (Avenul din Stana Tomii) si cheilor (Butii, Scocului), dar si “resedinta” unui personaj legendar, Iovan Iorgovan, care l-a tarat pe balaur printre munti, sapand cu spinarea acestuia Valea Jarului.

In plus, pentru profesionisti, cataratori si scufundatori, se pot explora in nestire Piatra Altarului, Ponoras, Micula, Osoi, Fagului, Vadu Crisului, Valea cu Pesti, Dalma cu Brazi sau mai noile Danea si Coltului.