Manastirea Brancoveni: aceasta pagina prezinta o scurta descriere a obiectivului turistic Manastirea Brancoveni, adaugat pe hvp in categoria Biserici si Manastiri, zona turistica Oltenia, in judetul Olt, localitatea Slatina Piatra-Olt Manastirea Brancoveni este o manastire ortodoxa de maici, cu viata de obste, din comuna Brancoveni, judetul Olt, Romania. Manastirea se afla la o distanta de numai 20 de kilometri sud-vest de Slatina si la 6 kilometri de halta Parscoveni, pe linia ferata Piatra Olt - Caracal, putin mai inspre sud de localitatea Piatra Olt. La aceasta se ajunge pe drumul ce leaga intre ele localitatile Slatina si Craiova (DN65 / E574), facandu-se stanga, spre localitatea Caracal (DN64), iar mai apoi tot stanga, pe drumul comunal DC80.

Pe harta stolnicului Constantin Cantacuzino, in care este desenata Tara Romaneasca, la inceputul secolului al XVII-lea, satul Brancoveni apare mentionat ca targ si resedinta a fostului judet Romanati. Alaturi, este desenata miniatura manastirii.

Cu aceasta harta in mana, istoricul sirian si arhidiaconul Paul de Alep va vizita, putin dupa jumatatea aceluiasi veac, intreaga Valahie, trecand si pe la Brancoveni, despre care afla lucruri uimitoare, pe care le povesteste cu insufletire crestina, spre a fi ferite de uitare.

Biserica cea mare a manastirii este inchinata Adormirii Maicii Domnului, iar biserica bolnita, aflata in afara zidurilor complexului monahal, este inchinata Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil, cat si Izvorului Tamaduirii.

Manastirea Brancoveni - scurt istoric:

Comuna Brancoveni este atestata documentar inca din timpul domnitorului Mircea cel Batran (1386-1418). Anii ce au urmat consemneaza interesul pentru acest tinut si al altor mari domnitori, precum: Neagoe Basarab, Mihai Viteazul, Matei Basarab, Sfantul Constantin Brancoveanu.Boierii din familia Brancovenilor construiesc, in secolul al XV-lea, ca loc de refugiu, ansamblul arhitectural Brancoveni. Inceputurile vietii monahale de la Brancoveni se pierd in veacurile indepartate ale istoriei, manastirea fiind refacuta de catre boierii Craiovesti.

In anul 1570, jupanita Celea, strabunica domnitorului Matei Basarab, construieste pe locul actualului paraclis o bisericuta din lemn, la care slujeau calugarii. Prima atestare documentara a acesteia dateaza din anii 1582-1583, cand Mihnea Turcitu intareste daniile facute mai inainte. Cel mai vechi document de atestare pastrat este actul de danie din anul 1583, hrisovul din anul 1508, de care face amintire marele savant Nicolae Iorga, nemaifiind gasit.

In urma vindecarii, cu apa izvorului din incinta manastirii, in semn de multumire adusa lui Dumnezeu, Matei Basarab, impreuna cu nepotul sau, Preda Brancoveanu - bunicul Sfantului Constantin Brancoveanu, refac manastirea intre anii 1634-1640.

Cei doi construind chiliile, turnul clopotnita, casele si beciurile domnesti, picteaza ctitoria stramosilor sai si ridica ziduri de aparare, dand asezamantului un aspect de fortareata. Din vremea lui Matei Basarab se pastreaza turnul-clopotnita, spatioasele pivnite boltite, precum si zidul de aparare prevazut cu creneluri.

Biserica cea mica, inchinata Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil, a fost ridicata in anul 1700 si a devenit ulterior bolnita manastirii, aici fiind savarsite slujbele pentru monahii bolnavi si ranitii de razboi adapostiti uneori aici. Pictura din bolnita, lucrata in fresca, intr-un deosebit stil bizantin, este de o valoare inestimabila, aceasta fiind lucrata de mesterii Scolii de la Hurezi, condusi de grecul Constantinos.

Sfantul domnitor Constantin Brancoveanu si-a petrecut aici vremea copilariei si a adolescentei. In anul 1674, fratele sau, numit Barbu, a murit la Constantinopol, iar trupul lui a fost adus si inmormantat aici.

In anul 1688, doamna Stanca Brancoveanu, mama domnitorului, reinhumeaza in pronaos trupul sotului ei, numit Papa, omorat la Bucuresti, in anul 1655, si al lui Preda Brancoveanu. Dupa mai bine de 44 de ani de vaduvie, petrecuti in rugaciune si nevointe duhovnicesti, doamna Stanca adoarme intru Domnul la varsta de 66 de ani, fiind si ea inmormantata langa Papa si Preda Brancoveanu, sub o lespede de piatra cu stema familiei Cantacuzinilor (vulturul bicefal).