Rezervaţia naturală “Mlaştina Vermeş”: aceasta pagina prezinta o scurta descriere a obiectivului turistic Rezervaţia naturală “Mlaştina Vermeş”, adaugat pe hvp in categoria Parcuri si Rezervatii Naturale , zona turistica Transilvania, in judetul Satu mare, localitatea Satu mare Mlaştina Vermeş este o mlaştină eutrofă înfiripată în spaţiul de interdune continentale din Câmpia Nirului, care reprezintă sectorul nordic al Câmpiei de Vest a ţării. Câmpia Nirului, situată în marginea sud-vestică a judeţului, este reprezentată de relieful cu nisipuri, modelat încă din pleistocenul superior.

Mlaştina Vermeş are o vegetaţie bogată în specii relictare. Totodată acest loc a fost o staţiune remarcabilă de cuibărit pentru avifauna regiunii.

Speciile remarcabile de plante ale terenurilor mlăştinoase de interdune sunt: Aldrovanda vesiculosa, Calamagrostis canescens, Calamagrostis stricta, Carex appropinquata, Carex echinata, Cirsium brachycephalum, Eriophorum angustifolium, Hottonia palustris, Nymphaea alba, Orchis coriphora, Peucedanum palustre, Radiola linoides, Ranunculus lingua, Salix rosmarinifolia, Saxifraga tridactyles, Silene multiflora, Stratiotes aloides, Triglochin palustris.

Mlaştinile de interdune sunt locuri de reproducere a speciei ocrotite Rana arvalis.

Mlaştina Vermeş şi zona umedă de la Bobald au fost singurele locuri din România unde cuibăreau becaţina comună (Gallinago gallinago) şi sitarul de mal (Limosa limosa ).

Cu toate că o arie de 45 ha din Mlaştina Vermeş a fost declarată rezervaţie naturală, în anii 1980 au fost săpate aici două canale care au drenat zona umedă. Ca urmare suprafaţa umedă s-a restrâns considerabil, actualmente având cca 10 ha.

Unele elemente ale vegetaţiei au dispărut, în primul rând speciile legate de mediul acvatic. Sunt ameninţate cu dispariţia şi relictele glaciare: Calamagrostis neglecta, Calamagrostis canescens şi Carex appropinquata, respectiv asociaţiile vegetale relictare: Calamagrosti-Salicetum cinereae, Carici-Calamagrostetum neglectae şi Caricetum appropinquatae.

În prezent această zonă prezintă un fragment de vegetaţie intrazonală care încă păstrează zestrea floristică iniţială şi autenticitatea structurii vegetaţiei. Semnificaţia sa deosebită constă în faptul că mlaştina conservă unele relicte glaciare:Calamagrostis neglecta, C. canescens, Carex appropinquata. Inmlăştinirea de la Vermeş mai adăposteşte şi unele specii rare în flora ţării: Aldrovanda vesiculosa, Euphorbia lucida, Hypericum tetrapterum, Taraxacum palustrae, Silene multiflora, Hottonia palustris.

Din flora mlaştinii s-au înregistrat 150 de specii; fondul general floristic este dat de elementele eurasiatice (60 specii), reprezentând 40% şi europene (36 specii), reprezentând 24,6%. Este semnificativ de mare participarea speciilor circumpolare şi boreale la structura fitocenozelor de înmlăştinire (30 specii), reprezentând 20%.

Din această ultimă categorie amintim: Carex pseudocyperus, C. vesicaria, Galium palustre, Glyceria fluitans, G. plicata, Veronica scutellata etc.

Mlaştina prezintă şi importanţă faunistică. Aici este singurul punct din ţară în care a fost găsită cuibărind becaţina comună Gallinago gallinago (A. Papadopol , 1967). În desişul vegetaţiei palustre cuibăresc specii de raţe (Anas platyrhyndros, Anas querquedula, Aythya ferina, A. nyroca) , de stârci (Ardea purpurea, Ixobrychus minutus, Botaurus stellaris), lişiţe Fulica atra , erete de stuf Circus aeruginosus, lăcari (Acrocephalus schoenobaenus, A. arudinaceus).

În urma cercetărilor efectuateîn zonă, se confirmă prezenţa unei colonii de stârc de noapte (Nycticorax nycticorax).

La fel au mai fost observate buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), stârcul roşu (Ardea purpurea), 2-3 perechi de Circus aeruginosus (eretele de stuf); iar în marginea mlaştinii în pădurea limitrofă a fost observat un exemplar de şorecar comun (Buteo buteo). Tot în pădure s-a identificat un efectiv bogat, cu o densitate destul de mare de grangur (Oriolus oriolus), specie la care efectivul a scăzut simţitor în toată ţara şi chiar în Europa.

În vegetaţia de stufăriş s-a identificat prezenţa speciilor de Acrocephalus palustris (lăcarul de mlaştină), A. scirpaceus (lăcarul de lac), A. arudinaceus (lăcarul mare).

S-au mai observat următoarele specii de păsări : codobatura albă (Motacilla alba), codobatura galbenă (Motacilla flava flava), ciocărlia de câmp (Alauda arvensis) sticlete (Carduelis carduelis).

Dintre amfibieni se intâlnesc 4 specii de broaşte:Rana temporaria, R. esculenta, R. dalmatina şi Hyla arborea. În bibliografia de specialitate este menţionată şi o specie rară a ţării noastre şi anume Rana arvalis.

Dintre reptile identificate amintim: Lacerta agilis şi L. viridis care s-au prezentat într-o frecvenţă impresionantă iar dintr-o specie cu o importanţă deosebită din punct de vedere faunistic s-a identificat prezenţa şopârlei de nisip ( Ablepharus kitaibelli).

Această zonă înmlăştinată de la Vermeş este vizitată şi de mamifere cum ar fi mistreţul (Sus scrofa), identificat doar prin urme proaspete şi scăldătoare caracteristice doar acestui mamifer.