Monumentul Sfanta Treime Din Timisoara: aceasta pagina prezinta o scurta descriere a obiectivului turistic Monumentul Sfanta Treime Din Timisoara, adaugat pe hvp in categoria Monumente, zona turistica Banat, in judetul Timis, localitatea Timisoara Piata Unirii Piatra de fundaţie a monumentului a fost pusă la 21 noiembrie 1740, sub supravegherea consilierului administraţiei locale de atunci, Johann Anton Deschan von Hannsen, care a fost şi iniţiatorul şi finanţatorul realizării monumentului.
O a doua denumire, mai puţin cunoscută a Statuii Sfintei Treimi, este cea dată de locuitorii de etnie germană ai Timişoarei, şi anume aceea de „Pestsäule", în limba romană, numele înseamna „Coloana ciumei", şi se referă la scopul real pentru care a fost ridicat monumentul, şi anume acela de a aminti de „marea ciumă", care a lovit oraşul între anii 1738 si 1739, în urma căreia o şesime din locuitorii oraşului au pierit. O a doua epidemie de ciumă a erupt în Timişoara între anii 1762 - 1763.
Sculptura în sine a fost realizată la Viena şi adusă la Timişoara pe calea apei pe Dunăre, Tisa şi pe canalul Bega. Monumentul a fost conceput în stil baroc, ceea ce îl face să se potrivească cu arhitectura generală a pieţei. Sculpturile sunt şi ele realizate din gresie.
Locul iniţial pe care a fost amplasat a fost pe locul liber între Cazarma Transilvaniei, clădirile Iezuiţilor şi casa Deshan, pe locul actualului magazin Bega, teren ulterior cumpărat pentru contruirea unei case, ocazie cu care statuia a fost demolată iar ulterior ridicată în Piaţa Unirii.
Statuia Sfintei Treimi este compusă dintr-o coloană inaltă, triunghiulară, coloană înconjurată de nori, în vârful căreia tronează Sfânta Treime, Sfântul Duh, Fiul şi Tatăl, care ţin coroana cerească deasupra capului Fecioarei Maria, care sugerează legătura dintre cer şi pământ.
La baza coloanei se află statuia Sfântului Ioan de Nepomuk, sfântul ocrotitor al Banatului, la picioarele căruia este prezentată simbolic noua provincie sub forma unei fecioare. La aceeaşi înălţime cu statuia lui Nepomuk se găsesc statuia regelui David şi cea a Sfântei Barbara, patroana minerilor. Soclul triunghiular al monumentului are în colţuri statuile unor puteri legendare ocrotitoare: Sfântul Rochus, cu rană la picior, protector împotriva ciumei şi altor boli, Sfântul Sebastian stăpuns de săgeţi, un alt protector împotriva ciumei, şi Sfântul Carol Boromeus, patronul dragostei.
Pe cele trei laturi se mai pot vedea sculpturi în relief, reprezentând cele trei calamităţi - războiul, foametea şi ciuma, care au lovit Banatul secolului XVIII.