Pensiunea Passiflora
14
3
Manastirea Bistrita Din Valcea
- Biserici si Manastiri
- Ramnicu Valcea
- Valcea
- Oltenia
Manastirea Bistrita Din Valcea Valcea Ramnicu Valcea Oltenia
Adresa Obiectiv Turistic
Judet - Localitate
Valcea - Ramnicu Valcea
Unitati de cazare din zona
TAXI in zona
TAXI Valcea
Avem locul liber pentru promovare companie taxi pe judetul Valcea
contacteaza-ne pentru oferta promovare
contacteaza-ne pentru oferta promovare
Inchiriaza o masina
Inchiriaza o masina in judetul Valcea
LOCUL ESTE LIBER
promovare firma de inchiariat masini pe judetul Valcea
contacteaza-ne pentru oferta promovare
promovare firma de inchiariat masini pe judetul Valcea
contacteaza-ne pentru oferta promovare
Agentie de Turism
Agentie turism Valcea
LOCUL ESTE LIBER promovare agentie de turism pe judetul Valcea
contacteaza-ne pentru oferta promovare
contacteaza-ne pentru oferta promovare
Manastirea Bistrita Din Valcea: aceasta pagina prezinta o scurta descriere a obiectivului turistic Manastirea Bistrita Din Valcea, adaugat pe hvp in categoria Biserici si Manastiri, zona turistica Oltenia, in judetul Valcea, localitatea Ramnicu Valcea
Pisania: “Sfanta aceasta si dumnezeiasca manastire pomeneste-se a fi zidita din temelie de Barbu banul Craiovescul carele aici si ingerescul cin al calugaririi mai pe urma au luat…”(1683).
Ctitorie a boierilor Craiovesti Manastirea Bistrita dateaza din jurul anului 1490. Insa prima atestare documentara a manastirii se pastreaza in “Hrisovul de danie” datat 16 martie 1494 apartinand lui Vlad Voda Calugarul. Din 1497 marele ban Barbu Craiovescu a adus de la Constantinopol moastele Sfantului Grigorie Decapolitul (780-842). A fost puternic avariata de expeditia condusa de Mihnea cel Rau in 1509. Dupa inlaturarea acestuia, banul Barbu, cu sprijinul lui Neagoe Basarab o reface intre 1515-1519. Pictura a fost atribuita mesterilor zugravi Dumitru, Chirtop si Dobromir de numele carora se leaga si fresca Manastirii Dealu de langa Targoviste si executarea lucrarilor in piatra de la ansamblul Curtea de Arges.
Din ctitoria Craiovestilor astazi se mai pastreaza bisericuta Bolnitei (1520-1521). Avand o impresionanta fresca interioara din traditia paleologa tarzie cand incepeau sa patrunda in Balcani elemente artistice folosite de iconografii cretani, biserica este inchinata “Schimbarii la fata”.
Ulterior vornicul Serban Cantacuzino i-a adaugat un pridvor deschis, de zidarie pe stalpi de piatra, zugravit de Iosif ieromonahul si Hranite, in stil brancovenesc (1710).
De remarcat faptul ca in complexul monahal de la Bistrita s-a instalat prima tiparnita din Tara Romaneasca, a ieromonahului Macarie, precum si o legatorie de carti bisericesti. Aici – dupa opinia unor cercetatori – s-a tiparit in 1508 Liturghierul slavon al calugarului Macarie, prima carte tiparita pe pamant romanesc.
Ieromonahul Eftimie, egumen al manastirii a redactat in limba romana primul act manastiresc, cunoscut sub numele de Zapisul lui Eftimie 1573. Un alt reprezentant al scolii slavo-romane este ieromonahul Mihail Moxa care in 1620 tipareste Cronica Universala iar in 1640 Pravila de la Govora.
Manastirea Bistrita Din Valcea Descriere
Ctitorie a boierilor Craiovesti Manastirea Bistrita dateaza din jurul anului 1490. Insa prima atestare documentara a manastirii se pastreaza in “Hrisovul de danie” datat 16 martie 1494 apartinand lui Vlad Voda Calugarul. Din 1497 marele ban Barbu Craiovescu a adus de la Constantinopol moastele Sfantului Grigorie Decapolitul (780-842). A fost puternic avariata de expeditia condusa de Mihnea cel Rau in 1509. Dupa inlaturarea acestuia, banul Barbu, cu sprijinul lui Neagoe Basarab o reface intre 1515-1519. Pictura a fost atribuita mesterilor zugravi Dumitru, Chirtop si Dobromir de numele carora se leaga si fresca Manastirii Dealu de langa Targoviste si executarea lucrarilor in piatra de la ansamblul Curtea de Arges.
Din ctitoria Craiovestilor astazi se mai pastreaza bisericuta Bolnitei (1520-1521). Avand o impresionanta fresca interioara din traditia paleologa tarzie cand incepeau sa patrunda in Balcani elemente artistice folosite de iconografii cretani, biserica este inchinata “Schimbarii la fata”.
Ulterior vornicul Serban Cantacuzino i-a adaugat un pridvor deschis, de zidarie pe stalpi de piatra, zugravit de Iosif ieromonahul si Hranite, in stil brancovenesc (1710).
De remarcat faptul ca in complexul monahal de la Bistrita s-a instalat prima tiparnita din Tara Romaneasca, a ieromonahului Macarie, precum si o legatorie de carti bisericesti. Aici – dupa opinia unor cercetatori – s-a tiparit in 1508 Liturghierul slavon al calugarului Macarie, prima carte tiparita pe pamant romanesc.
Ieromonahul Eftimie, egumen al manastirii a redactat in limba romana primul act manastiresc, cunoscut sub numele de Zapisul lui Eftimie 1573. Un alt reprezentant al scolii slavo-romane este ieromonahul Mihail Moxa care in 1620 tipareste Cronica Universala iar in 1640 Pravila de la Govora.
