Manastirea Cornet: aceasta pagina prezinta o scurta descriere a obiectivului turistic Manastirea Cornet, adaugat pe hvp in categoria Biserici si Manastiri, zona turistica , in judetul Valcea, localitatea Tutulesti Mănăstirea Cornet este aşezată la jumătatea drumului naţional Râmnicu Vâlcea – Sibiu, într-un cadru mirific.
Biserica mănăstirii are hramul ” Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul ” fiind ctitorită de către marele ban Mareş Băjescu împreuna cu soţia sa Maria, între anii 1662 – 1666, şi păstrează toate elementele arhitecturii din timpul domnitorului Matei Basarab.
În anul 1752, împreună cu alte mănăstiri şi schituri, a devenit metoc al Mănăstirii Sfântul Pantelimon din Bucureşti, urmând ca după anul 1832 să fie administrate de către Eforia Spitalelor Civile.
În vremea lui Constantin Mavrocordat, în anul 1761, Sfântul altar a fost repictat de către jupânul Alexe, căpitan al Plaiului Loviştea.
Un moment trist din istoria acestui sfânt aşezământ a fost incendiul din 1808, în urma căruia biserica şi chiliile au fost parţial afectate .
În timpul Revolutiei de la 1821, Alexandru Ipsilanti a poposit aici, în drumul către Transilvania, iar in anul 1835 stareţul zugrav Irinarh, reface pictura bisericii.
În perioada 1857-1864 doua chilii ale schitului au fost transformate în şcoala pentru copiii din satele Loviştei: Racoviţa, Copăceni, Bumbuieşti.
În momentul construirii liniei de cale ferată Râmnicu Vâlcea-Sibiu, în anul 1898, partea de vest a mănăstirii, respective gardul şi chiliile au fost dărâmate pentru a crea spaţiul necesar construirii tunelului de cale ferată iar în partea dreaptă a bisericii s-a ridicat o clădire nouă cu etaj.
În timpul Primului Război Mondial, în anul 1916, turla de pe naos a fost bombardată, producându-se mari daune mănăstirii, care se vor repara între anii 1923-1925, cu ajutorul Eforiei Spitalelor Civile, tot atunci a fost înlocuită şi catapeteasma bisericii, grav avariată după bombardament. În anul 1960 s-au efectuat lucrări de reparaţii şi restaurare.
Un moment important în istoria mănăstirii a fost în anul 1979, când pe râul Olt se dorea a se realiza un proiect pentru construirea unui baraj, ceea ce ar fi însemnat demolarea mănăstirii. În cele din urmă s-a renunţat la acest proiect, construindu-se barajul la câteva sute de metri mai sus de mănăstire.
Între anii 1997-2000, în timpul stăreţiei Arhim. Mina Stan, s-au efectuat lucrări de restaurare şi consolidare a bisericii.
Din anul 2015, în biserica mănăstirii se găsesc mai multe sfinte moaşte, printre care şi ale sfinţilor ocrotitori ai mănăstirii, Sfântul Ioan Botezătorul si Sfântul Ioan Rusul, ce prin harul lor aduc bucurie in suflet tuturor celor care paşesc pragul mănăstirii. Totodată, au fost confecţionate două icoane mari în cinstea sfinţilor ocrotitori, argintate şi împodobite cu pietre preţioase, lucrarea fiind executată la Monetaria Statului.
În anul 2016, s-au înălţat, pe malul Oltului, un Altar de vară şi un foişor din lemn.
În anul 2017, s-au executat mai multe lucrări la clădirile mănăstirii, făcând posibil traiul în bune condiţii, pentru monahii şi fraţii vieţuitori ai mănăstirii.
De-a lungul timpului, mănăstirea a fost vizitată de numeroase personalităţi dintre care amintim pe Patriarhii României Justinian, Teoctist, Daniel, Patriarhul Constantinopolului Bartolomeu şi Principele Ferdinand al României împreună cu toţi miniştrii săi.