Catedrala Episcopala Husi: aceasta pagina prezinta o scurta descriere a obiectivului turistic Catedrala Episcopala Husi, adaugat pe hvp in categoria Biserici si Manastiri, zona turistica Bucovina, in judetul Vaslui, localitatea Husi Biserica “Sf. Apostoli Petru si Pavel” din Husi este o biserica ortodoxa din municipiul Husi (judetul Vaslui). Ea a fost construita de domnitorul Stefan cel Mare (1457-1504) in anul 1495, fiind refacuta din temelie de catre episcopul Inochentie al Husilor in perioada 1753-1756. Aceasta biserica a indeplinit rolul de catedrala a Episcopiei Husilor intre anii 1598-1949, iar dupa reinfiintarea Episcopiei Husilor in 1996 si-a reluat acest rol. Ea se afla localizata pe strada Mihail Kogalniceanu nr. 19. Ansamblul Episcopiei Husilor a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din judetul Vaslui si fiind format din 5 obiective: Biserica “Sf. Apostoli Petru si Pavel” – datand din 1753-1756; Palatul Episcopal – datand din 1782-1792; Pivnitele casei domnesti – datand din sec. XV-XVII; Turnul de poarta si clopotnita – datand din 1938; Zidul de incinta – datand din 1849.

Biserica actuala nu mai seamana cu biserica construita de Stefan cel Mare. De la biserica veche s-au mai pastrat doar temelia si pisania veche. Biserica “Sf. Apostoli Petru si Pavel” din Husi are plan triconc, cu turla pe naos si turn-clopotnita pe pronaos. Fatadele monumentului sunt realizate in stil baroc, fiind pastrata organizarea traditionala pe doua registre separate de un brau. Absida altarului are forma poligonala in exterior, cu sapte laturi. Deasupra pronaosului se afla o calota pe pandantivi si arcuri dublou. Turla de deasupra naosului are forma octogonala, fiind sprijinita pe arcuri dublou si coloane adosate. Deasupra altarului si absidelor laterale sunt bolti semicilindrice.
Pictura murala a fost realizata de pictorul Gheorghe Tattarescu intre anii 1890-1891. Ca urmare a faptului ca a fost innegrita de fum in timp, Comisiunea Monumentelor Istorice l-a desemnat pe pictorul Gh. Tomescu pentru a o spala. Aceasta actiune s-a derulat in anul 1935, iar pictura si-a recapatat frumusetea si stralucirea initiala. Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a deteriorat cladirea bisericii, turla construita de episcopul Silvestru Balanescu s-a prabusit, zidurile s-au crapat, iar pictura a cazut in mare parte. Ca urmare, ea a fost refacuta intre anii 1943-1945 de catre Comisiunea Monumentelor Istorice. Dupa reinfiintarea Episcopiei Husilor (1996), s-a realizat o refacere a picturii intre anii 1997-1998 de catre pictorul Dumitru Banica. Printre odoarele de pret de care dispune Catedrala Episcopala din Husi mentionam urmatoarele: o mana din moastele Sf. Mucenite Chiriachi (de la Muntele Athos) – care se pastreaza intr-un chivot de argint aurit daruit de generalul rus Pavel Kiseleff; un Engolpion daruit episcopului Inochentie de tarina Ecaterina a II-a a Rusiei. Intre anii 1769-1770, o delegatie diplomatica moldoveneasca condusa de episcopul Inochentie al Husilor a calatorit in Rusia pentru a multumi tarinei pentru interventia armatei ruse care a dus la alungarea turcilor din Moldova; o Evanghelie imbracata in argint si un Policandru mare din alama – din timpul episcopului Veniamin Costachi. In biserica, langa strana arhiereasca, se afla mormintele episcopilor Inochentie (1752-1782) si Meletie Istrati (1851-1857).
Pe langa acestea, in curtea bisericii, in spatele altarului, se afla mormintele episcopilor Iacov Antonovici (1924-1931) si Grigorie Leu (1940-1949). In anul 1752, pe scaunul episcopal al Husilor a ajuns episcopul Inochentie (1752-1782). Acesta a gasit biserica intr-o stare atat de ruinata, incat nu se mai putea sluji in ea. Cu sprijinul domnitorului Matei Ghica (1753-1756), episcopul Inochentie a daramat biserica stefaniana pana la temelii si a reconstruit-o intre anii 1753-1756, incastrand pisania lui Stefan cel Mare in peretii bisericii. Lucrarile de reconstructie au fost finalizate la 9 ianuarie 1756. La moartea sa, episcopul Inochentie a fost inmormantat in biserica, langa strana arhiereasca.
Intre anii 1826-1848, episcopul Sofronie Miclescu a imprejmuit terenul Episcopiei din Husi cu un zid de incinta inalt si gros, din caramida. El a fost refacut in 1938, cand s-a construit actualul turn de poarta. Gardul actual are parapet din piatra si grilaj metalic si urmeaza traseul fostului zid de incinta. In secolul al XVI-lea a fost construita o poarta de acces in incinta curtii domnesti. Aceasta a fost recladita in anul 1714 de episcopul Sava, cu sprijinul domnitorului Nicolae Mavrocordat si refacuta de episcopul Sofronie Miclescu in 1849, odata cu zidul de incinta. Pe locul vechii porti de acces in incinta Episcopiei, episcopul Nifon Criveanu (1934-1939) a construit in anul 1938 un turn de poarta in stil moldovenesc, care a fost executat dupa un proiect intocmit de arhitectul Dumitru Ionescu-Berechet. Turnul de poarta are sectiune patrata, cu patru niveluri, iar la baza se afla o poarta carosabila cu deschidere semicirculara. Turnul de poarta este sprijinit la colturi de contraforturi in trepte. De o parte si de alta a sa se afla doua corpuri scunde, cu acces spre turn si spre locuinta portarului. Incaperea care adaposteste clopotnita este marcata in exterior printr-un registru de ocnite in acolada. Aici se afla un clopot de 1730 kg, turnat din doua mai mici, dupa modelul clopotului lucrat la Kiev pentru Biserica domneasca din Barlad de catre domnitorul Vasile Lupu (1634-1653). Voievodul Stefan cel Mare (1457-1504) a acordat Husiului statutul de targ si a construit aici o curte domneasca, in curtea careia a ridicat in 1495 o biserica. Din casa domneasca, construita de domnitorul Stefan cel Mare in secolul al XV-lea, se pastreaza doar pivnitele ce au fost inglobate in secolul al XVIII-lea in actualul palat episcopal. Pivnitele au ziduri din piatra si caramida cu bolti semicilindrice si scari de piatra. Dupa infiintarea Episcopiei Husilor (1598), in curtea catedralei a fost construita o resedinta episcopala. Aceasta a fost arsa de turci in 1711 si refacuta in 1714 de episcopul Sava, cu ajutorul domnitorului Nicolae Mavrocordat.
Palatul episcopal actual a fost construit intre anii 1771-1792, la initiativa episcopilor Inochentie si Iacov Stamati, pe ruinele fostului palat domnesc (sec. XV-XVII), ingloband si pivnitele din vremea domnitorului Stefan cel Mare. Resedinta episcopala a ars in 1813 si a fost recladita de episcopul Sofronie Miclescu in 1849. Fatadele au suferit unele transformari in 1890 si 1934-1938, cand au fost modificate cerdacele de pe laturile de nord si de sud. A functionat ca muzeu eparhial (1926-1949, 1983-2004) si ca muzeu municipal (1960-1982). Incepand din anul 2004, aici se afla resedinta episcopului Husilor. Muzeul eparhial a fost mutat intr-o cladire de la sfarsitul secolului al XIX-lea, aflata pe strada 1 Decembrie nr. 10. Palatul episcopal este o cladire cu plan dreptunghiular, avand decrosuri pronuntate pe fatadele de est, nord si sud; parter si etaj pe pivnitele anterioare (sec. XV). Interiorul are o structura simetrica, organizata in functie de un hol central cu scari monumentale de lemn. Fatadele sunt realizate in stil neoclasic, cu elemente baroce. Intre anii 1826 si 1849, la initiativa episcopului Sofronie Miclescu, au fost construite incaperi pentru personalul Episcopiei. Acestea au fost renovate de episcopul Nifon Criveanu, in 1934, odata cu zidul de incinta de piatra, pe locul vechilor constructii din secolele XVII-XVIII. In prezent se mai pastreaza doar un corp de plan dreptunghiular, cu un nivel, incaperi dispuse in fila si portic cu coloane din caramida. Acest corp, situat pe latura de nord-est a incintei, este astazi vitrat. In chiliile Episcopiei au functionat in anumite perioade scoala de cantareti bisericesti (1846-1859, 1892-1939) si Seminarul Eparhial (1851-1859, 1919-1931). La sud de cladirea bisericii este amplasata o cismea veche din piatra, de forma unui obelisc cu o cruce in varf. Cismeaua veche din curtea Episcopiei a fost refacuta de ierodiaconul Agatanghel, iconomul Episcopiei Husilor, in anul 1864, in timpul pastoririi arhiereului Melchisedec Stefanescu “Tripoleos” ca loctiitor de episcop (1861-1864). Pe latura vestica a obeliscului se afla urmatoarea inscriptie: “Aceasta fontana s’a prefacut sub pre sfintitul archiereu Melchisedec in 4 anu allu locotenentei prin iconomul Episcopiei D(e). H(usi). ierodiaconul Acatancel 1864”.
Degradandu-se in timp, cismeaua a fost refacuta din temelie cu cheltuiala PS Veniamin Pocitan “Barladeanul” (arhiereu-vicar al Episcopiei Husilor), fiind sfintita la 24 iunie 1930, la implinirea unui an de la hirotonirea acestuia ca arhiereu. Sub pisania veche, a fost amplasata o alta inscriptie cu textul: “S’a refacut din temelie aceasta cismea cu cheltuiala arhiereului Veniamin Pocitan Barladeanul. S’a sfintit la implinirea unui an dela hirotonirea sa ca arhiereu. 24 iunie 1930″. Devenit ulterior arhiereu-vicar al Mitropoliei Ungro-Vlahiei, PS Veniamin Pocitan a fost pensionat pentru limita de varsta la 1 ianuarie 1949 de catre patriarhul Justinian Marina, odata cu intensificarea amestecului puterii politice in viata bisericeasca. Numele sau inscris pe pisania pusa pe cismea a fost sters cu dalta. In spatele altarului bisericii se afla mai multe morminte. Printre acestea amintim pe cele ale episcopilor Iacov Antonovici (1924-1931) si Grigorie Leu (1940-1949).In curtea manastirii, la sud de biserica, se afla statuia lui Stefan cel Mare si Sfant, care a fost realizata de sculptorii Gheorghe Alupoaei si Cristian Pantea si turnata la Metamar S.A. Baia Mare in 1995. Tot in curtea bisericii se afla si o troita din lemn, care a fost sculptata de arhimandritul Mina Dobzeu, calugarul basarabean care l-a botezat, la 15 martie 1960, intr-o puscarie comunista, pe Nicolae Steinhardt.