Cazare Pensiunea Steaua Ariesului - Pensiuni Muntii Apuseni
Cazare Pensiunea Steaua Ariesului: aceasta pagina este dedicata unitatii de cazare
Pensiunea Steaua Ariesului ce ofera cazare, este inscrisa pe hvp in categoria Pensiuni, zona turistica Muntii Apuseni, in judetul Alba, localitatea Albac Str. Crişan nr. 61
Descriere unitate cazare
Pornind de la Alba Iulia spre Ştei şi urcând pe Arieșul Mare pe DN 75, se ajunge în comuna Albac. Albacul are caracteristicile aşezărilor de munte cu locuinţe răspândite pe toate dealurile din jur, grupate în 16 sate.
Cine doreşte să se oprească în Albac va găsi cele mai bune condiţii de cazare şi masă la pensiunea turistică Steaua Arieşului, pensiune de 4 margarete.
Aşezată aproape de şosea, sprijinită de coama dealului, învecinată cu apa limpede a Arieşului şi cu pădurea tăcută de brazi, Steaua Arieşului are un restaurant şi 18 camere pentru cazare:
* 8 camere cu pat matrimonial
* 6 camere cu pat dublu şi canapea extensibilă
* 3 camere cu 2 paturi
* 1 cameră single
* fiecare cameră are baie proprie
Pensiunea Steaua Arieşului vă poate oferi cazare şi la pensiunea Perla Arieşului – pensiune de 2 margarete, cu 50 locuri de cazare în 22 camere şi cu 90 locuri în restaurantul pensiunii, sau la „Căbănuţa Ancuţa” cu 18 locuri de cazare în 5 camere, cu 4 băi.
Alegerea vă aparţine!
În toate cele trei pensiuni veţi fi întâmpinaţi cu căldură de către un personal bine instruit, gata să vă servească şi să vă creeze o atmosferă cât mai plăcută.
Preparatele noastre tradiţionale vă aşteaptă:
* Balmoş
* Plăcinte pe lespede
* Laşcă
* Clătite cu brânză
* Papricaş cu mămăligă
* Sarmale
* Tocăniţă de viţel
Alături de tradiţionalele preparate veţi dori tot ceea ce v-ar putea face cât mai plăcută şederea la pensiunea noastră: supe, ciorbe, mâncăruri din porc, vită, pasăre, peşte, ciuperci, legume de grădină, produse lactate, fructe, dulciuri preparate în casă însoţite de băuturile potrivite fiecărui preparat culinar.
Nume cu o adâncă rezonanţă istorică – Albacul – este o comună aflată în inima Ţării Moţilor, acolo unde brazii spun poveşti şi unde Arieşul sparge stâncile Zugăilor, curgând apoi liniştit spre Mureş.
Aşezată în găoacea munţilor, înconjurată de dealuri abrupte, udată de izvoarele repezi care curg la vale, comuna Albac este un loc al liniştii, un loc al unei păci adânci, vindecătoare.
Numele acestei localităţi a pătruns în istorie odată cu numele lui Horea, eroul naţional care a condus marea răscoală ţărănească dintre anii 1784 – 1785 alături de Cloşca şi Crişan.
Un popas în comuna Albac înseamnă o întâlnire cu trecutul şi prezentul. Natura încântătoare vorbeşte despre trecutul acestor locuri, iar construcţiile noi şi numărul mare de pensiuni arată faţa prezentului. Ca să poţi auzi bătăile inimii acestor munţi, ca să poţi înţelege întreaga taină a curgerii veacurilor, trebuie să te opreşti la Albac.
Câteva zile petrecute la Steaua Arieşului, un popas la Cheile Albacului, o zi petrecută în pădurea de brazi, o noapte pe malul Arieşului lângă un foc de vreascuri, sunt lucruri care te pot încărca cu energia de care ai nevoie şi îţi pot aduce linişte în gânduri şi pace în suflet.
Călătorule, când treci prin Albac, nu uita să te opreşti o clipă şi la biserica din comună, de unde s-au tras clopotele - ca semnal de începere a răscoalei lui Horea, şi la mânăstirea „Sf. Ilie” pentru a auzi fâlfâitul de aripi al îngerilor şi calda chemare a cerului.
Dacă puterile te-ajută, urcă şi sus la După Pleşa, pentru a şopti o rugăciune în schitul maicilor de aici. Când cobori de acolo, te poţi opri să vezi urmele şanţurilor ce-amintesc de strămoşii daci, care au săpat în adâncurile munţilor şi poţi vedea de sus întreaga comună.
Lasă-ţi apoi privirea să călătorească peste întinderea munţilor ce înconjoară Albacul, peste dealurile încărcate de ierburi şi flori, peste cerul care coboară deasupra brazilor şi vei înţelege că aici eşti mai aproape de Dumnezeu.
Nu poţi părăsi această comună fără a trece prin Cheile Albacului, fără a te odihni între aceste stânci de pe malurile Arieşului şi fără a bea din apa vie a izvoarelor ce ţâşnesc îndrăzneţe din pietrele încremenite.
Cine a venit o dată la Albac îşi doreşte să revină ori de câte ori are sufletul încărcat şi vrea să-şi vindece rănile. Natura şi oamenii acestor locuri oferă ceva special turistului, ceva ce nu poate fi tradus în cuvinte, ceva care nu este legat numai de cazare şi masă, ce aparţine sferei spirituale, încărcându-te cu energie pozitivă şi cu multă dragoste de viaţă.
În centrul acestei comune se poate vizita Muzeul Etnografic în care se găsesc dovezi ale trecutului istoric al acestei localităţi şi diferite obiecte care vorbesc despre viaţa şi ocupaţiile locuitorilor ei.
Mari păstrători de obiceiuri şi tradiţii, locuitorii Albacului se bucură de toate trăsăturilor de caracter date moţilor de către anumiţi istorici şi scriitori. Au o fire deschisă, vioaie şi glumeaţă. Sunt aprigi în iubire, în joc şi cântec. Se păstrează frumoasele obiceiuri practicate cu ocazia sărbătorilor din an.
Va asteptam!